Laleaua pestriţă Fritillaria meleagris sau, mai pe româneşte, laleaua pestriţă, este o specie destul de rară, în unele locuri fiind protejată de lege. Aceasta înfloreşte în luna mai, iar floarea sa este de o frumuseţe rară. Are forma unui clopoțel de culoare violacee cu pete albe, modelul petelor semănând cu penajul unei bibilici sau cu caroiajul mărunt al unei table de șah. Este o specie de talie mică care ajunge până la 20-30 cm înălţime, având în vârful tulpinii o floare solitară, rar două sau trei. Preferă zonele mlăştinoase, umbrite. |
|
|
Floarea-de-colț
Floarea-reginei sau floarea-de-colț, (Leontopodium alpinum Cass) este o specie de plante erbacee, perene, din genul Leontopodium Cass., familia Asteraceae. Planta este lânat-tomentoasă, înaltă de 5 – 20 cm, cu inflorescențe compuse din capitule, înconjurate de numeroase bractee lungi, alb - argintii, lânos - păroase. Dacă în România planta ajunge doar până la înălțimea de maximum 20 cm, ea poate crește în alte țări până la 50 – 80 cm. Inflorescența este îmbrăcată cu frunze păroase, unele mai mari, altele mai mici și care iau forma unei steluțe. Aceasta este formată până la zece inflorescențe cu numeroase și minuscule flori, încadrate de 5-15 bactee albe, dispuse radiar, ce dau întregului ansamblu înfățișarea unei flori. Planta este acoperită cu peri catifelați, argintii, ce îi conferă o eleganță deosebită. Perioada de înflorire este iulie - august. |
Orhideea Schenzhen Orhideele sunt răspandite pe întreg globul, speciile de orhidee fiind de trei ori mai mari decât numărul total al mamiferelor din lume. Orhideea este, de asemenea, una dintre cele mai vechi plante din lume, datând de acum 100 de milioane de ani. Si totuși, cu o răspândire atât de largă, botaniștii creează hibrizi care ajung să se vândă la prețuri astronomice. Astfel, in 2005 grupul chinez Shenzhen Nongke, implicat în cercetare agricolă, scoate la licitație o orhidee care era rezultatul a 8 ani de efort, reprezentând o specie unică, ajungând să se vândă către un comparator anonim cu 200.000 $. |
|
Orhideea Rothschild
In Malaezia, in Parcul National Kinabalu, întâlnim una dintre cele mai deosebite specii de orhidee, creație a naturii. Paphiopedilum rothschildianum înfloreste o data la 15 ani, are o dimensiune uriașă și se remarcă prin dungile orizontale ale florilor si petalele sub forma de mustăți care ating și o lungime de un metru. |
Lithops Optica
La o primă vedere, nu poti deosebi această plantă de pietrele din jur. Ea se mai numește popular și "piatra vie", are un corp conic și doi lobi care par a fi pietre. Stamina scurtă dintre cei doi lobi uneori nici nu este vizibilă. Când înflorește, dintre cei doi lobi răsare o floare asemanatoare cu crizantema, alb cu galben aprins. |
Titan Arum
Amorphophallus titanium este una dintre cele mai spectaculoase plante care se găsesc în zona tropicală, mai precis in Sumatra, Indonezia. Sunt cultivate și în sere speciale și sunt renumite pentru masivitatea lor: inflorescența poate atinge și 3 m circumferintă, iar cea mai mare greutate a florii a fost înregistrată la Conservatorul Kew Gardens: 91 de kilograme. Este cunoscută și cu numele de floarea-cadavru, deoarece pe cât este de frumoasa, pe atât mirosul emanat este mai neplăcut, pentru a atrage insectele. Florile nu se vând. |
|
|
Impatiens Psittacina Numită popular "floarea papagal", datorită asemănării ei evidente cu un papagal, aceasta crește in nordul Tailandei, in Burma și in N-E Indiei. Descoperită abia in 1899, floarea este foarte rara și uimește printr-un parfum proaspăt, pe lângă forma ei neobișnuită. Planta este foarte dificil de cultivat artificial, probabil pentru că forma ei ciudată apare datorită unui polenizator local. |
Garofița Piatra Craiului
Poate cea mai tânără plantă dintre cele mai rare flori din România, garofița Piatra Craiului, are o istorie de aproape 120 de ani. și crește într-un singur loc de pe planetă, masivul Piatra Craiului din Carpații Meridionali. A fost descoperită acum mai bine de un secol de doi botaniști transilvăneni, iar numele de garofiță a fost atribuit eronat de aceștia, deoarece nu are trăsături comune cu familia acestor plante. „Petalele, răsfrânte larg, sunt de un roz de cârmâz şters. Pe ele sunt trase dungi, în lung, de un roşu mai aprins, iar spre lăuntrul florii, o rotiţă de dantelă fină cu ochiuri mici, de aceeaşi culoare mai închisă. Urmează apoi un cerc alb, cu raze iarăşi roşii, iar în mijloc, un joc de verde şi alb neîntrerupt”, descria scriitorul Ion Simionescu această superbă plantă. |
|
|
Papucul Doamnei Floarea crește la umbra pădurilor de fag sau în locuri calcaroase, mai însorite, ajunge la maturitate din luna mai și până la mijlocul lunii iunie. Este foarte asemănătoare cu orhideea și frumusețea ei o face printre cele mai vânate plante dintre cele mai rare flori din România. Mai poate fi întâlnită în Munții Bucegi, Ceahlău, Făgăraș și Retezat, după topirea zăpezlor. Același scriitor Ion Simionescu, cel care a străbătut crestele patriei și a documentat existența acestor frumoase flori descria Papucul Doamnei: "Când o vezi pentru prima dată, te opreşti în faţa ei ca în faţa unui tablou vestit, dorit să-l vezi aievea. Deodată nu-ţi dai seama: e o bijuterie de safire, rubine şi dimanate, cum pare când picătură de rouă se opreşte în corola ei, sau un fluture rar, ori vreun colibri rătăcit prin plaiurile noastre?". |